|
Biographie Postolache Ana-Maria
trairile esuate ale E-ului meu se inghesuie una cate una ... spre margini...tanjesc sa fie transpuse in cuvinte ...cuvinte care sa-mi releve starea interna ...o Arta sumbra ...desprinsa firesc din atata suferinta...
Imi amintesc cu atata claritate cum la un moment de timp mi-am dorit atat de ardent sa le schimb pe toate cele cate sunt, si sa le creez pe toate cele care nu sunt ...
...am vrut sa le traiesc pe toate in Revers...si acum,toate trairile ce le-am trait consecvent, imi fug pe rand in-vers...intr-o descendenta ascendent de crunta... intr-un amestec de imagini mazgalite de realitati si vise, de vorbe mult prea pline...care s-au lasat golite de fapte usoare... mult prea greu judecate...
Sunt imobilizata intr-un timp tardiv,...greoi...in care toate se consuma mult prea devreme,...si cu prea multa usurinta
Sunt etape bine conturate ce ma inalta si apoi ma arunca zdrobitor pe aceeasi linie de Start, de unde astept acum urma-torul fluier de Plecare, spre o noua Cursa : Eden-Infern-Eden-Infern...
...mi-e trupul nemiscat si epuizat...e o incremenire constanta ce ma atarna greu peste mine...si totul e mecanic, nici Lumina , nici Frunza sau Fluture sa ma atinga...rigid si slab...
...cu doi Ochi goi ce nu pot umple nimic,...caut o Culoare...
...doi ochi care nu reflecta decat un semi-senin intepator...nu e nici alb, nici un gri , nici negru...e un incolor aprins ce ustu-ra..
...si se dechid pentru a se inchide ca intr-un sistem nervos blocat pe o actiune fara repaos..
....si nu-i nici o diferenta , caci pleoapele-mi deschise vizuali-zeaza aceeasi “Ne-Imagine” a celor ce imi sunt inchise...
...iar din cand in cand se umezesc sarat si fierbinte...de la un calm subtil...spre o avalansa coplesitoare care usuca...si totusi...flori negre cresc pe fata mea...
Sunt un pesimism cenusiu , uniform si incurabil...
...simt picaturi hotarate, de o rotunzime imperfecta..care se descarca pana-n adancimea Mijlocului meu...si fiecare rostogolire ...reusesc s-o compar de fiecare data cu aceeasi aspra constientizare a sfarsitului prematur si nepregatit....
...si toate curg in curbe pana-mi umplu o Balta netarmuita si murdara....si-apoi se potolesc acolo...dar le aud cat de salbatic si constant se izbesc de suprafata ei...si cu fiecare lovitura se tulbura tot mai mult.. si devine si mai noroioasa si infecta... si m-as scufunda in ea ... dar e prea in mine..si nu ma pot rasfrange in ea...si nici sa ma inec in ea nu pot...m-ar trezi gustul inchis de mal...
...si e un miros excitat... de tine, care vrea sa excite o parte din mine...si e pe maini, si intre buze...si-l spal mereu....si mi se pare ca reusesc...dar nu... e prea constant...pentru ca altfel...pana si mintea e in stare sa mi-l formeze....sa mi-l readuca atat de brutal in aerul din cel mai aproape imprejur in care ma misc sau ma opresc...si nu-i nici vant sa-l spulbere, sa-l destrame, sa-l asfixieze cu aerul meu...
...sunt un regret iregretabil...
..deschid ochii,...si pasesc intr-un Moment din copilarie,...[cu aceeasi senzatie vie care-mi strange si acum inima frageda si nestiutoare...]m-am pierdut de cei ai mei...si ma ratacesc intruna printre siluete inalte, mult grabite si deloc cunoscute,...si dintr-o data sunt a nimanui...nimic din mine nu recunoaste nimic din afara mea...
Sunt zeci de ganduri care vor sa te vorbeasca cu atata inten-sitate, incat se zdrobesc dureros si asurzitor de scutul Vointei mele de a Te Reprima...
...lasa-ma sa fug dinspre tine inspre mine...
.......................................................................................................
...si cati fiori se invart in cerc in mine...si cat ma ametesc de tare...ii invii pe jumatate, si apoi ii conduc spre exterior, sa-i pot elibera prin piele, si prin apa...ii racesc...
Si simt de un viu intens cum toata Viata a fugit din mine...
intr-o atat de scurta secunda
...si buzele mi-s uscate.. un desert mi-e gura...simt falci inclestate intre dinti prea slabi...
Sunt un cuvant reprimat...polisemantic,... inexpresiv... ilizibil
...nu e trecut, sau vreo-un prezent..gasesc doar bucati masurabile de un Timp finit..care ma urmaresc continuu...si se chinuie zadarnic sa alcatuiasca un viitor Fragmentat de mult prea multe Usi trantite si blocate...de Drumuri care nu se pot intoarce inapoi neprafuite
...si nu gasesc un Spatiu sa ma Scape...
Sunt Stramta si blocata. N-am loc sa ma respir pe mine...nici Aer sa-l mai amestec cu al Altcuiva...
Si cate Stopuri lipite pe dorintele mele le sfasie implinirea..si ma sfasie salbatec de cate ori le simt sfasierea...
Trenurile m-au mai invatat ca Nu Am Cum sa privesc inapoi.
...si nu am pasi precisi, nici Directie sa ma astepte...si nu mai vreau asteptari sa ma rastoarne, sa ma inchida intr-un Spa-tiu mort si strain de mine...m-ai ascuns de mine...si mi-e frica...
Ieri mi-a zis cineva ca sunt mai Palida decat i s-ar pretinde unui bolnav sa fie...
...si toate cate zac in mine nu le mai simt ale mele proprii...
Si nu-i Coswmar, nici macar vis sau somn...e o stare morbida de Veghe................................................................................. ...parca stau hipnotizata la marginea unui pat in care mi se zvarcoleste Sufletul....si ma rog...caci nu e vlaga nicaieri in mine sa-l pot tine de mana sa moara sau sa invie...
...si mi-s obrajii goi si singuri...
Sunt alba....o Albeata...
Iubire !...hai plangi tu peste mine.......................................... ...si spala-mi pieptul cersetor...ineaca-mi slabiciunile in Tre-cutul care-mi inunda neintrebat prezentul viitor...taraste-ma,...arunca-ma in Cea pe care am pierdut-o !...
Stau in fata unei Oglinzi fara rama...si vreau sa stiu din nou sa ma privesc...sa-mi pot recunoaste reflectia care tresare... si plange atat de sufocant,...fara voia mea,...fara durerea mea...
...si sanii mi-s straini si vechi...Sarutul mi-e batran , inert si fara gust...
...si nu-i Credinta sa ma pedepseasca...e o Speranta insistenta care nu reuseste sa fie...
....si nu e Mana care sa ma tina bine...
....si nu e Nimeni care sa nu fie doar un nimeni...
.......................................................................................................
Sunt un colaj de amintiri cu Eu Cu Tine...usturator inscriptionate pe fiecare fibra-mi,...infipte ca niste Cuie Rugi-nite intr-un trup Inlemnit...
Nu pot...
....si e un Rau prost care nu mai poate face Bine...un rau care sterge orice inteligenta...alunga,....goleste.... si inchide orice deschidere
Nu traiesc [nimic]...sunt nimic decat o Existenta...
Nu-i nici o Curba sa ma mobilizeze...e totul drept...e de un sec adanc....e un vid larg care-mi oboseste simturile...
Si sunt Urata si defecta......si toate Simptomele care-mi cu-teaza si-mi Deregleaza acum trupul,... le simt atat de constient ca pe niste Pedepse care vor sa ma purifice...
Sunt obosita
...si sapunul care ma spala miroase a mort
...Si nu e zid care sa-mi indrepte aplecarile...sa-mi sprijine durerile...
Nici un Secret nu mai vibreaza,...si nici Mister sa ma Dezlege ...nici Adevar care sa mai salveze...[ceva].
Dar cate Intamplari atat de clar colorate alearga fara incetare prin toate venele-mi.. .acum intr-un contur alb pe negru...si as vrea sa ma alerge pe mine...tare tare !..pana la odihna Ge-nunchilor mei...
...din mine curge un Sange insipid si plictisit , care nu ma mai inspira spre nimic...
Caut un Demon sa ma ademeneasca...dar nu-l gasesc
....si inspiratia mi-o simt cancerogena si plina de tine...iar Respiratia e prea apasatoare pentru sensibilitatea firii mele... e o respiratie care imi preseaza toate cele cate sunt in mine....toate organele mi-s frante...e o durere care se revarsa din mine spre tot exterioriorul...si-l Polueaza...si-l sugruma...
Ma framanta o Ne-Stare zapacitoare...sunt o NeLiniste haotica...
Ah...dar linistea bratelor tale...?...
...si nu-i vreo-un Sens....motiv....sau ideal...nu-i nici o Desti-natie sa ma primeasca atat de Imprastiata
E totul un Decor ce nu ma implica...
Si cat de straniu e cum intr-o fractiune de secunda se poate preschimba in nimic,...un Tot construit in jurul unui jur care nu ma mai inconjoara...
...si vreau sa plang...sa te plang si sa ma Plang... !
....................................................................................................
...si oamenii astia...toti au vise-atat de mici,...si mi-e rusine cu ele,..sau de ele..?... si nici macar ciudati nu-mi mai par...
Sunt uneori momente de luciditate cand ma intreb cum de mai traiesc, cand cele mai vii parti din mine se rup una cate una...simt cum le scap...si cad in urma mea..si pe langa mine
...vreau par trecut prin Vant sa ma atinga linistit...
... stau si privesc in Gol...si mi se invart toate imprejurimile...
Sunt un Refuz spre pozitiv !
...si nu e gest care sa-mi releve Adevarul...
Si-n fiecare clipa se rastoarna peste mine o avalansa de Memorii... remuscate...
Vino si ia-ti Asteptarile !...toate zac ingropate in mine...
...si parca sunt intr-un Film mut...si vreau sa-mi spun partea...dar nu reusesc sa ma aud...
...sunt un Fir firav , intrerupt din loc in loc...si de fiecare data cand imi simt existenta, ma tot prabusesc in golurile astea prea adnci, peste care nu reusesc si nu mai am cum sa con-struiesc Poduri viabile...
Picioarele-mi alearga acum pe o sosea cu un sens unic...si mii de ganduri ma inteapa si ma franeaza brusc...de-mi ameteste tot interiorul...si-mi strang inima in stare de voma...si mi-e rau.
...si brusc nu te mai vreau...ma vreau pe mine...cum sa renasc sa fiu Senina ?!
Sunt o Rana care mai tare se infecteaza...cu fiecare vindecare incompleta...intrerupta
...e o Rutina apatica..plictisita de ea insasi
Ma vreau intinsa intr-un lan cu Busuioc verde...Goala...sa mi-l trec peste piele...sa ma imbib de miros Rar si purificant...
...si simt in mine o Vointa care-mi vrea binele...si imi batatoreste nesimtitor trairile care vor sa ma furnice si sa mi te readuca cumva...
Acum e si durere fizica...e o Arsita interna...mistuitoar de extinsa ...si un Frison usturator care-mi increteste pielea
Nu pot sa stau nicaieri...
Ma vreau Inchisa intr-un tablou...Pictata doar intr-un Zam-bet galben...Fara simturi.Cu nimic de Daruit. Cu nimic de Primit...
...sunt Sus si Jos...
Vreau sa-mi infrunt temerile...sa nu-mi mai fie teama sa ma tem...sa ma sugrum si sa ma intoxic cu clipe cu Noi...pana la saturatie...si daca nu am sa gasesc saturatie, am s-o in-ventez... s-o pot epuiza...
…Umbrele cu care traiesc sunt nenumarate Dragul meu…
Am senzatia ca picioarele-mi coboara niste trepte continue...cu ochii inchisi ...e o miscare fina si calculata,...care nu-mi nu-mara Pasii pentru a nu ma impedica...orbita....
Am simptomele unei femei insarcinate...dar sunt o femeie Obligata sa avorteze Copilul ce creste inlauntrul meu...care vrea sa ma Renasca ...
...si toate-s Semne prost interpretate...si nu mai stiu cum sa nu le mai atribui semnificatii Duble... care sa le contrarieze Esenta...
Sunt o Arie disonanata...fara tempo...in do minor...si-mi sunt propriul Dirijor...un dirijor caruia ii curge Sange din urechi...
Si-mi doresc atat de mult pe Altcineva in afara de mine...care sa se uite inapoi la mine...
... te vad cum mergi din Spate...si am Senzatia ca te intorci inapoi...si-apoi te vad cum te indepartezi de mine....si vreau sa nu mai am Senzatia ca ma lasi Singura...
...imi strang cu putere Pieptul...si-mi blochez gandurile Patate de tine...si ma fortez atat de tare, incat nu mai exista un alt sentiment care sa-mi consume vreo alta Durere...
...dar doare tocmai durerea pe care am reprimat-o...
...si Nevoia mea de Zambetul tau.............
Nimic nu ma lasa sa fiu Eu...nici macar nu ma pot Sangera...
Sunt un Copil lovit de propria-i maturitate....ma vreau traind in Ne-Stiinta...
Si ma sufoci....si vreau sa te sufoc la randu-mi....sa te inec,... si-apoi sa te plang pana te scurgi din mine...
...dezechilibrata...mi se clatina talpile pe pamant,....si il in-gheata la fiecare contact...
Taceri ma nasc din Lipsa ta...
Si toate gandurile care m-au tarat nesfarsit spre tine...le simt acum ca pe niste Blande care ma Mananca ingrozitor...si nu mai vreau sa le alimentez gandindu-le...caci finalul e atat de previzibil...o Usturime care se amplifica din ce in ce...
...si e Totul prea mare si deschis...e zgomotos...aglomerat si deloc semnificativ...
...si e asa un Dor de tine ...(pr)intre toate...
...mi-am legat de incheieturile mainilor cate un Zmeu... colorat in rosu si alb...ca fiecare adiere sa ma ghideze lent si tern catre Undeva... in Inalt...sa-mi Albastreasca din nou ochii...
...nu-i apetit sau vreo nevoie Necesara
...vreau sa-mi Insusesc doar cate pot Duce...
Un miros ciudat de Mir imi transpira pe piept...si reuseste sa-mi invaluie simturile...
...si nu-i putere umana sa-mi astampere Calatoriile ....sa-mi usureze prabusirile...sa-mi poata coase ranile despicate de fie-care Cazatura
Un copilas intinde spre mine doua manute innocente si mult prea mici..pe care nu stiu sa le cuprind ...si ma Invata sa Zambesc...
...si vreau sa cred in Timp...sa ma ascund in el...sa-l las sa-mi echilibreze dorintele...
Nu e Greseala sa ma acuze....sa ma scuze
Din mana stanga imi atarna Doi Crini albi si verzi
Si nu-i nici Frica...si nici frig.
Nu e nici Reqviem sa-mi poata canta Agonia
Nici gand sinucigas...pentru ca nu-i tarana sa-mi potoleasca Zbuciumul...sa-mi astupe Murirea.............s-o acopere.............
Si nu-i Cainta sa ma-ndrepte...
...e doar un preot Confuz ...care Asculta cu sfintenie si Empatie un Tot – Nimic.
|
Empfohlene Texte
