Fiece moment
l-am trăit
altădată
într-o epocă scufundată
în afara mea


Sunt departe cu amintirea mea
în urma acelor vieți pierdute


Mă trezesc într-o baie
de dragi lucruri obișnuite
surprins
și domolit


Urmăresc
norii
ce se destramă cu gingășie
cu ochi atenți
și-mi amintesc
de vreun prieten
mort


Dar Dumnezeu ce e?


Și făptura
înspăimântată
deschide larg ochii
și cuprinde
picuri de stele
și câmpia întinsă


Și se simte
redobândit