|
agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
|
|
| |||||
| Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial Mundart | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Amphibien - Dystonie Kontakt |
Kommentare der Mitglieder
Leser: 11022
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-09 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Luchi Tenenhaus
Părintele-mi, eroul cu zâmbet cald și blând,
Cu un husar din oaste, ales mai de curând Pentru ne-nfricoșata bravurii lui văpaie, Mergeau călări, spre seară, pe câmpul de bătaie. Cădea pe morții luptei al nopții văl cernit, I se păru c-aude un zgomot năbușit: Un Spaniol din oastea zdrobită de-mpăratul, Târât în praf și-n sânge, zăcea gemând soldatul; Și horcăind, cu glasul pierit ca și pierdut, Șopti: "Vă fie milă... și dați-mi de băut." Mișcat, al meu părinte se-opri la bietul om. Husarului i-ntinse ploscuța lui de rom, Și-i zise: "Dă-i să soarbă o bună-nghițitură." Deodată, când husarul plecat înspre-a lui gură Îi da să bea, rănitul, o namilă de Maur, Ridică-ncet pistolul căzut lângă coclaur, Scrâșnește scurt: "Caramba!" și trage-n tatăl meu. Pe-aproape-i trece glonțul, chipiu-i cade, greu, Iar calul saltă-n lături și-l clatină pe șea, Dar tatăl meu rostește: "Și totuși, dă-i să bea"...
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik