Pe frunte ia-mi sărutul pus!
Și-acum, te rog, aproape dus,
Permite-atât să fie spus —
Nu te înșeli tu, care-ai zis
Că zilele mi-au fost un vis;
Iar de speranța îmi pieri
În vremea nopții ori pe zi,
În aiurire sau nimic,
Pierdută mai puțin e-un pic?
Tot ce vedem ori ni-e părut
E doar un vis în vis avut.

Eu stau în freamăte de mal
Bătut cumplit de câte-un val
Și țin în pumnul încleștat
Nisipuri cu fir aurat —
Puține sunt! dar cum pătrund
Din palmă până în străfund,
În timp ce-n plâns, în plâns m-afund!
O Doamne! n-aș putea ușor
Să strâng mai tare-n jurul lor?
O Doamne! unu-ar fi salvat
Măcar din fluxul ne’ndurat?
Tot ce vedem ori ni-e părut
E doar un vis în vis avut?