Liniștită dispare sub poala pădurii
O-ntunecată jivină;
Lin pe colină se curmă vântul de seară,

Curând amuțește tânguirea mierlei,
Iar flautele toamnei
Tac printre trestii.

Cu spini argintii
Gerul se-nfige în noi,
Muribunzi aplecați peste morminte.

Sus albaștri nori se destramă;
Din neagră năruire
Pășiră îngerii Domnului strălucitori.


Traducere Mihail Nemeș