Cu tine asemuiesc viața mea de om,
briză marină ce tragi pietre și lumină
și uiți cu noua undă
pe cea căreia i-a și dat sunet
mișcarea aerului.

De mă trezești te ascult,
și orice pauză e cer în care mă pierd,
seninătate de arbori în limpezimea nopții.


Traducere Ilie Constantin