O, cântece, veniți napoi!
Acum din nou sunt fericit.
Iubita iarăși mi-a zâmbit
Și iar întreabă după voi.

O, cântece, vă mulțumesc,
Voi sunteți iarăși lângă mine,
Ca și în zilele senine,
Când îi spuneam că o iubesc.

Eu vă simțeam neliniștirea,
Căci sufereați necunoscute.
Din fundul inimii tăcute
Ieșiți! A re-nviat iubirea!

Și sunteți dulci și sunteți multe,
Adesea m-ați făcut să plâng,
Dar azi din nou o să vă strâng
Că are cine să v-asculte.

Ea vă iubește și vă cheamă,
Cătați-o iar frumos și blând,
Ca să vă uite-așa curând
Nu se putea, vă este mamă.