|
agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
|
|
| |||||
| Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial Mundart | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Amphibien - Dystonie Kontakt |
Kommentare der Mitglieder
Leser: 7185
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-25 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Yigru Zeltil
Lumea începe și sfârșeșt-n mine.
Ca algele din spumă de oceane, Dospite-n mâl albastru de ceruri sfărâmate Cresc cântecele mele subterane. Mi-i inima la adăpost Ca un culbec în fundul unei grădini pustii. Hotarele mele sunt: cel care-am fost Și cel ce voi fi - hotare pustii. Căci viața mea de adineauri Mi-i tot atâta de departe Ca viața celei mai uscate mumii, Și pentru mine tot ce nu-i prezent - e moarte. Singur? Ce vorbă lipsită de-nțeles! Sunt TU și EL și VOI așa de des! De-atâtea ori Sfinx și Edip! Trăiesc în mine ca o pădure-n mii de frunze, Ca vântu-n mii de fire de nisip. Dac-aș fi vrut (pe vremea când visam) Să fi fost altfel decât sunt, Aș fi vrut să mă fi născut pământ, Cu râme-n mine, rădăcini - și iarbă Pe fruntea mea boltită către soare. Sau poate... aș fi vrut să mă fi născut soare.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik