Sub roșii pomi plini de ghitare
Păr galben de fecioare saltă
Prin floarea-soarelui înaltă,
Car de-aur, sus, prin nori apare.

Se strâng în brațe cu sfială
Bătrânii-n calm de umbre brune.
Lin cântă-orfanii când apune.
Vuiesc surd muște-n ceața pală.

La râu femeile mai spală.
Atârnă rufele în pace.
Micuța ce de mult îmi place
Îmi vine prin amurg, domoală.

Din cer cad vrăbii dau năvală
În borte verzi de șubrezenii.
Miros de pini și mirodenii
Cu leacul pe flămând înșală.


Traducere Mihail NemeÈ™