agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-07 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von T. Constantin Georgescu
Tu nu mă mai aștepți cu inima josnică
a orologiului. Nu contează dacă deschizi sau scrutezi dezolarea : rămân ore aspre, pârjolite, cu bătaie de frunze neașteptată în geamurile ferestrei tale, înaltă peste două străzi de nori. Îmi rămân încetineala unui surâs, cerul întunecat al unei haine, velurul de culoarea ruginii înfășurat în păr și despletit pe spate și-acel chip al tău scufundat într-o apă abia mișcată. Lovituri de frunze asprite de galben, păsări de funingine. Alte frunze crapă azi crengile și sar răsucite : verdele fals și cel adevărat din aprilie, acel rânjet dezlănțuit al certei înfloririi. Și tu nu înflorești, nu pui zile, nici visuri să urce dintr-un de-dincolo al nostru, nu mai ai ochii tăi copilărești, nu mai ai mâini gingașe să-mi cauți chipul ce-mi scapă ? Rămâne pudoarea de a scrie versuri de jurnal intim sau arunci un urlet în gol ori în inima incredibilă care încă mai luptă cu timpul său surpat.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik