agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
|
||||||
agonia Empfohlene Texte
■ Eine Krone von Veilchen
Romanian Spell-Checker Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-09-22 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Cristian Vasiliu
Pe suflet, ca pe-o pânză, cu penelul,
Eu te-am răpit pe veci închipuirii, Ca să-mi admir prin trupul-ramă, țelul Duios din perspectivele iubirii. Nici pictorii nu te-ar schimba în artă, Căci n-ar cunoaște-adevărata-ți față Ce încă uneori mi se arată Prin ochiul atelierului, în ceață. Privirea mea cu-a ta se împletește, Căci amintindu-mi forma-ți prin fereastră Și soarele în pieptul meu privește Când mă desfăt pe calea ei albastră. Prin ochii tăi cu grație contemplu Nu inima ci-altarul unui templu. Sonet XXIV de William Shakespeare Mine eye hath play'd the painter and hath stell'd Thy beauty's form in table of my heart; My body is the frame wherein 'tis held, And perspective it is the painter's art. For through the painter must you see his skill, To find where your true image pictured lies; Which in my bosom's shop is hanging still, That hath his windows glazed with thine eyes. Now see what good turns eyes for eyes have done: Mine eyes have drawn thy shape, and thine for me Are windows to my breast, where-through the sun Delights to peep, to gaze therein on thee; Yet eyes this cunning want to grace their art; They draw but what they see, know not the heart.
|
||||||||
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik