Munții sudului sub streașina înghețată a cerului
flori purpurii sub prima zăpadă
în grădina din față
deasupra ferestrei sub streașina de șiță de fag
au crescut dintr-o dată stalactite verzui
sub lumina înghețată de început de lume
răsuflare de mag
al văilor și crestelor călător hai-hui
și-al iernei ce-a venit visător pribeag

În dreapta mea tu dormi cu fața ascunsă
în umbra rămasă neatinsă
în ungherul mansardei
încovrigată ghem ca o birmaneză
de răcoarea brusc coborâtă
peste noaptea de jad
astfel încât rotunjimile-ți stau afară din pătură –
încă n-am făcut focul ca să nu te trezești singură
de pocniturile lemnului uscat
de mesteacăn și brad

Între pulpe buzele ușor bombate
și perfect bărbierite
stau tăiate-n două
ca o uriașă boabă de cafea
netedă și brună
ascunzând o răsuflare nouă
de boboc abea desfăcut
într-o floare de prună

Întâi te voi trezi –
întorcându-mă de la fereastră
voi pune gura și-ți voi deschide floarea
cu răsuflarea-mi de mag fără prihană
abea apoi voi face focul în soba de teracotă
și până se va încălzi în cabană
în munții cu magi călători și-nfrigurate iele
te voi încălzi eu sub pilotă
într-o cruntă respirație piele la piele

Din volumul GNOZE
Editura AXA – Botoșani, 2004