trăim într-o țară surprinzătoare, sub forma

unei inimi, la mare căutare le mâncăm din palmă

cardiologilor care ne privesc părintește și ne

împart în două clase: cardiaci de azi și cardiaci

de mâine, iar când albastrul cerului face ubicuu

voronețul în ziua de buna vestire, tineri inimoși și deloc asortați

ies la păscut azurul cu baloane colorate făcând

reclamă la pastă de dinți și contrareclamă la prezervative

dacă nu vreți emoții nu mai bine refuzați voi sexul ?

în ciuda acestor aspecte, în câteva zile unii dintre noi

își vor aminti că s-a născut nichita, băga-mi-aș să-mi bag

că am mai îmbătrânit cu încă un an. numai ea,

poezia adevărată zburdă, într-o scorbură a inimii, tăinuind

inele din păsări și suveniruri de prost gust dintr-un oraș căruia doar

calitatea chefliilor a făcut să i se poată transplanta o valvă eternă de

animal mitologic și unic în felul lui, ticăind neabătut în absența ornicului

său biologic trăiască familia tradițională în special năstrușnicul

ménage à trois în care a treia roată este poetul sau poeta