agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-13 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Maria Elena Chindea Nici azi, nici mâine : ziua cea de ieri. Unde sunt orele pierdute-n veac ? Mi-e dor de stinsele priviri, mă cheamă glasuri ca stafiile prin amintirea fără timp. Vreau sângerarea soarelui sleit pe lacuri, în amurguri bivolii mugind, freamătul grădinii dintre ziduri, izul fructelor de ceară din cămările de iarnă, penumbră cu parfum de camfor a salonului de rips, în oglinzi cu apele uitării și unde-a stat între făclii fratele dus dintre cei vii. Vreau pasul tatei, care suie scară, gongul de bronz să sune cină, vreau, mamă, iar să-mi aud numele rostit duios și aievea cum a rămas plutind în paragină din gând. Să ferec vraja-n casă cu drugul pus în poartă, să foarfec în firidă candelă și singur în aria moartă să-mi latre-n noapte Priam la zodiile reci până târziu, a urat, a pustiu, când în așternutul cu miresmă de lavandă voi adormi de veci.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik