agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-07 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von gabriela florina david Eu nu mi-am scris niciodată numele pe bonuri de cărbuni – pe lîngă silozuri am trecut fără să privesc înapoi – prin iarba desculță n-am alergat niciodată. În ploaie n-am cântat, în deșert n-am scris cu creionul drumul caravanelor. Cu măturica nu m-am bătut la baia de aburi. Cu mersul meu de urs n-am răsturnat înadins porțelanurile. Odată am iubit ferocitatea oamenilor de zăpadă, tandrețea sperietorilor uitate pe cîmp. Omului care lucrează la calea ferată am vrut să-i povestesc o istorioară cu tîlc. Omul e mort de mult. Prin fața agențiilor de voiaj mi-am plimbat viața ca pe o jumătate de pâine. Cu o mașină de ocazie am mers pînă la marginea mării. Am privit valurile cheltuindu-se pe țărm – am privit tinerețea arzînd ca o frunză de tutun verde. In fața oglinzii, cu lanterna mi-am luminat chipul. Acum ceața se poate risipi. Acum poemul poate veni mai aproape.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik