agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-31 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Florin DeRoxas
Toamnă târzie
la noi la Lipcani, rece ca sfecla de zahăr. Mă trezesc dimineața cu toate lăicerele casei pe mine, ostenit de greul lor colorat. „Mă temeam să nu-ți fie frig“, zice mama. Vin rudele să mă vadă, vorbesc în șoaptă afară ca la priveghi, să nu-mi tulbure somnul și țistuiesc pe cei mici să fie cuminți. Mă aplec să le sărut mâna, ele și-o smulg îndărăt: „Nu trebuie...“ rușinându-se de pământul de sub unghii și din crăpăturile palmelor. O, neamule, tu, adunat grămăjoară, ai putea să încapi într-o singură icoană.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik