Asurzitoare, strada in jurul meu mugea.
Inalta si subtire, durere maiestuoasa
In voalurile-i negre de doliu fastuoasa
Si mandra, o femeie trecu prin fata mea.

Cu sprinten mers si zvelte picioare statuare.
Eu ma-mbatam privind-o si beam, ca pe-un venin,
Din ochiul ei, cer vanat de uragane plin
Placerea ce ucide si vraja care doare

Un fulger…apoi noaptea! – Faptura fara drum,
Tu care cu-o privire m-ai renascut deodata,
Abia in vesnicie te voi vedea de-acum?

In alte parti, departe! Tarziu! Sau niciodata!
Caci nu-mi cunosti cararea, nu stiu spre ce mergeai,
O, tu zadarnic draga, o tu care stiai!