Avea si dansul trei feciori
Si i-au plecat toti trei deodata
La tabara, sarmanul tata!
Ce griji pe dansul, ce fiori,
Când se gaindea ca-i greu razboiul,
N-ai timp să simti ca mori.

Si luni trecut-au dupa luni -
Si-a fost de veste lumea plina,
Ca steagul turcului se-nchina;
Si mandrii codrului pauni,
Romanii-au ispravit razboiul,
Ca s-au batut nebuni.

Scria-n gazeta ca s-a dat
Porunca să se-ntoarca-n tara
Toti cei plecati de asta vara -
Si rand pe rand veneau în sat
Si ieri si astazi cate unul
Din cei care-au plecat.

Si-ai lui intarziau! Plangand
De drag ca are să-i revada,
Sta ziua-n prag, iesea pe strada
Cu ochii zarea masurand,
Si nu veneau! Si dintr-o vreme
Gemea, batut de-un gând!

Nadejdea calda-n el slabea,
Pe cat crestea de rece gandul.
El a-ntrebat pe toti d-a randul.
Dar nimeni stire nu-i stia.
El pleaca-n urma la cazarma
Să afle ce dorea.

Caprarul vechi îi iese-n prag.
- "Ce-mi face Radu?" el intreaba,
De Radu-i este mai cu graba,
Ca Radu-i cel mai drag.
- "E mort! El a cazut la Plevna
In cel dantai sirag!"

O, bietul om! De mult simtea
Ca Radu-i dus de pe-asta lume,
Dar astazi, când stia anume,
El sta nauc, si nu credea
Să-i moara Radu! Acest lucru
El nu-l intelegea.

Blestem pe tine, brat dusman!
- "Dar George-al nostru cum o duce?"
- "Sub glie, taica, si sub cruce,
Lovit în piept de-un iatagan!"
- "Dar bietul Mircea?" - "Mort si Mircea
Prin vai pe la Smirdan."

El n-a mai zis nici-un cuvant;
Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos batut în cuie,
Tinea privirile-n pământ,
Parea ca vede dinainte-i
Trei morti intr-un mormant.

Cu pasul slab, cu ochii beti
El a plecat, gemand pe-afara,
Si-mpleticindu-se pe scara,
Chema pe nume pe baieti,
Si se proptea de slab, sarmanul,
Cu mana de pareti.

Nu se simtea de-i mort ori treaz,
N-avea puteri să se simteasca;
El trebuia să s-odihneasca -
Pe-o piatra-n drum sub un zaplaz
S-a pus, inmormantand în palme-i
Slabitul sau obraz.

Si-a stat asa, pierdut si dus.
Era-n amiazi si-n miez de vara
Si soarele-a scazut spre seara;
Si-n urma soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau barbati, treceau femei,
Si uruiau trasuri pe strada,
Soldati treceau facand parada, -
Si-atunci destept privi la ei
Si-si duse pumnii strans pe tample:
"Trei, Doamne, si toti trei!"