Paturile noastre fi-vor parfumate,
Și adânci divane sugerând morminte
Flori pe etajere murmurând ciudate,
Despre alte ceruri tainice cuvinte.

Ultima căldură risipind curate,
Inimile noastre două facle sfinte,
Împărți-vor dubla lor paliditate
Sufletelor noasttre năzuind fierbinte.

Fi-va ros amurgul în mistere-albastre,
Naltă fulgerare, unică spre astre
Expirarea noastră plină de-amintiri.

Mai apoi un înger va deschide ușa,
Vrând să reînvie fostele iubiri,
Din oglinzi tăcerea și din noi cenușa.