agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
|
||||||
agonia Empfohlene Texte
■ Schneller Wandel
Romanian Spell-Checker Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-16 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Laura Cozma
Ne ducem toți câte puțin mereu
Către-un liman de tihnă și-mpăcare. Poate curând va trebui și eu Bulendrele să-mi strâng pentru plecare. O, dragi mesteceni, gingași și subțiri! Și tu pământ! Și voi câmpii și marea! În preajma sorocitei adormiri Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea. Pe lumea asta am iubit nespus Tot ce în trupuri sufletul adie. Spun: Pace vouă, sălcii ce-n apus Vă oglindiți în apa purpurie. Atât de multe gânduri am urzit Am scris atâtea cântece visate Și, pe pământul trist, sunt fericit C-am respirat și c-am trăit de toate. Sunt fericit c-am sărutat femei Și-am lenevit pe iarba parfumată, Iar fiarelor, ca unor frați ai mei, Eu nu le-am zdrobit capul niciodată. Acolo, știu că nu foșneste-n zări Cu gâturi lungi de lebădă secara... De asta-n preajma jalnicei plecări Eu mă-fior și simt adânc povara. Acolo, știu că nu vor mai fi fagi, Nici holde cu aur viu pe nume... De asta poate mi-s așa de dragi, Toți oamenii cu care trec prin lume. (1924)
|
||||||||
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik