agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-19 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Bot Eugen Iulian
Patru sori de abur alb se desfăceau pe cerul nopții,
brațele mi-erau atrase către ei. Tu stăteai pe-un bulgăr mare de zăpadă verde, pletele ți-erau atrase către ei. Cerul era negru, fără aștri, numai sorii cei de abur alb, se desfăceau în șuvițe sclipitor de albe, spiralate, peste negrul nopții, surd, se desfăceau. Tu stăteai pe-un bulgăr de zăpadă verde, coama ta se resfira bătând în sus și pe cerul negru ca o ceață, neagră era coama ta în sus. Eu stăteam cu brațele atrase, ridicate, ca și cum m-aș atârna de un stejar tăcut, cu o ramură plecată, neagră peste mine, către patru mari vârtejuri, într-un cer tăcut. Aer negru și zăpadă verde Patru sori de aur, surd se desfăceau pe cer, ora taciturnă ne ținea-mpietriți alături și pe jumătate smulși spre cer. * din volumul Roșu vertical, 1967
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik