Să nu mă grăbesc,
Să las timpul să treacă,
Fiecare secundă-n cădere
Erodează puțin
Suferința.
Să aștept.
Fiecare val ce se sparge
Sapă în stânca
De care-s înlănțuit,
Fiecare fir de rugină
Subțiază lanțul.
Într-un mileniu, în două,
Stânca va fi nisip,
Fierul verigilor pulbere,
Oasele mele, molecule de calciu
Risipite în apă,
Suferința nimic.


Arhitectura valurilor (1990)