agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-04 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Bejliu Anne-Marie
De ce îmi e frică? Sînt o parte din infinit.
Sînt o parte din marea forță a întregului, o lume solitară, printre milioane de lumi, o stea de mărimea întîi care se stinge ultima.. Triumf de-a trăi, triumf de-a respira, triumf de-a exista Triumf de a simți timpul curgînd înghețat în vine, de a simți șuvoiul mut al nopții și de a sta în picioare pe stîncă în bătaia soarelui. Calc pe soare, stau dreaptă, în picioare, pe soare, nu știu altceva decît soarele. Timp - care schimbi, timp - care nimicești, timp - care farmeci, vii oare cu noi rețele de intrigi, cu o mie de șiretlicuri pentru a- mi oferi o viață asemeni unui grăunte, unui șarpe încolăcit,unui recif în mare? Timp - ucigaș - înapoi! Soarele-mi umple pieptul pînă la margine cu miere suavă și-mi spune: stelele toate piei-vor odată și totuși strălucesc fără frică. (1916)
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik