agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-10 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Valeria Pintea
De ce te-ai dus când știi că-n oră
șoapta destinului pândește, când știi că orice pas ne rătăcește, din pietre că ne poticnesc ispitele, că uneltește vântul împotrivă-ne, și stelele, fântânile și arborii menesc a rău, că pretutindeni nencetat ivitele răscruci ne taie căile că șerpii împletitele, și-n orice loc se-abțin blestemele. De ce-ai rupt lanțul trupurilor noastre lăsându-le doar gândul drept verigă, de taina lor cum de nu ți-a fost frică, de ce-ai crezut, de ce-ai lăsat leagănul somnului să ne legene pe fiecare cu alt vis, cum de-ai îngăduit ursitelor răgazul să ne răpună despărtiț și suflului de gheață-al veșniciei să treacă peste jurământul nostru ca iureșul unei vrăjmașe oști peste-un hotar deschis ?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik