agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-22 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Maria Elena Chindea Arheologi ai propriilor lor urme: cocorii. Fiecare femeie: un pahar. Mortul venise la înmormântare. Era o țară netedă și cărnoasă. Copaci înalți și bătrâni, cu rădăcinile înfipte în oase, emană orizonturi și vorbesc tare în solemnitatea Bucovinei. Dedesubtul picioarelor noastre, mitologia ține congrese. Genunchiul unui taur pe când urca viroaga eternizat cu ochii și coarnele spre-oraș, la frunțile Putnei – văzându-i ca un sat inundat pururi de-apoteoze. Pentru când o veni luna să bea din ele, sentimentele noastre așezate la fereastră, ca niște sentimente albe și roșii, tac luminat.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik