agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Denken ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-04 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Maria Elena Chindea Mi s-a părut (ce să spun morților?) că văd o flacără mare. Era câinele farmacistului rătăcind – fără culoare – pe locul blocului căzut la cutremur... Sau va fi fost umbra care m-a lătrat. Mi s-a părut că flutură părul femeii pe culmile pierdute Era un sat Era un pieptene Era o cute Cum ies din mare munții și încă nu de tot Cum intră-n soare timpul cu turmele pierdute ca niște șoapte... Mi s-a părut că văd o flacără Era un pod și se făcuse noapte pe locul blocului căzut – Cum cresc în urmă ochii trecutului trecut... Îngenunchi față de-un fulg de zăpadă, care e ca un tribunal
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik