agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
|
||||||
agonia Empfohlene Texte
■ Schneller Wandel
Romanian Spell-Checker Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-02-08 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Maria Elena Chindea Omul acesta umblă plângând nimeni nu știe din care pricină. Unii cred că el plânge după dragostile pierdute care ne urmăresc obsedant vara, la marginea mării, cu gramofoanele. Ceilalți se ocupă de treburile lor nesfârșite hârtii, odrasle care cresc, femei care îmbătrânesc anevoie... El are ochii asemenea macilor, asemenea macilor tăiați primăvara și două izvorașe în colțul ochilor. Colindă pe străzi, nu se culcă niciodată, sărind mici pătrate pe suprafața pământului, mașină a unei infinite suferinți ce-a sfârșit prin a-și pierde însemnătatea. Alții l-au auzit vorbind singur, pe când trecea, despre sparte oglinzi pe parcursul anilor, despre sparte chipuri în clar de oglinzi pe care nimeni nu le poate reface. Alții l-au auzit vorbind despre somn, de viziuni sinistre în pragul somnului și-nfățișări insuportabile de tandrețe. Ne-am deprins cu el, e corect și liniștit doar că merge ținând-o-ntr-un plâns ca sălciile pe un mal de apă când le vezi pe tren trezindu-te mahmur într-o turbure auroră. Ne-am deprins cu el, nu reprezintă nimic, ca oricare lucru devenit obișnuință. Și vă vorbesc de el fiindcă nu găsesc nimic care să nu fi devenit pentru voi obișnuință. Mă închin. Traducere Aurel Rău
|
||||||||
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik