agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
|
||||||
agonia Empfohlene Texte
■ Umwandlung
Romanian Spell-Checker Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-07-04 | [Text in der Originalsprache: romana] | Veröffentlicht von Maria Elena Chindea Acest peisaj? Nu există. Există spațiul vacant, de semănat cu un peisaj retrospectiv. Prezența munților, a arborilor imbatibas, a izvoarelor, ce prezență? Totul e mai târziu. După douăzeci de ani, ca în drame. Pentru moment, văzul nu vede; văzul culege firișoare de drum, de orizont, și nici nu-și dă seama că le culege pentru ca într-o zi să țeasă din ele tapiserii care sunt fotografii ale imperceptibilului ținut vizitat. Peisajul urmează să fie. Acum e ceva alb ce se vopsește în verde, maro, gri cenușiu, dar culoarea nu prinde pe suprafețe, nu modelează. Piatra e numai piatră în târzia ei coacere. Iar apa acestui izvor nu udă trupul gol: o să-l ude mai târziu. Apa este un proiect de a trăi. Deschid poarta. Scârțâie. Indiferentă. E o vacă-tăcere. Nici măcar n-o privesc. Cândva într-o zi această tăcere-vacă, acest scârțâit vor pulsa în mine, perfect, existând din față, din spate, din profil, absolut tangibile. Cineva întreabă alături: ce-i cu tine? N-am nimic, decât zgomotul poartă, vaca silențioasă. Peisaj, ținut alcătuit din gânduri de peisaje, în creativa distanță spațiutimp, pe marginea gravurilor, a documentelor atunci când lucrurile există cu violență mai mult decât existăm noi: ele ne populează și ne privesc, ne fixează. Contemplați, supuși, noi suntem pășunea lor, suntem peisajul peisajului. traducerea Dinu FLÃMÂND.
|
||||||||
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik