maxim 3 texte pe zi de aceeași natură (a se citi regulile)
mulțumim



înveți să mergi liniștit pe o stradă încărcată de soare.
privirea caută cu încăpățânare sensuri austere, dovezi
ale apartenenței la o luminozitate intraductibilă.
pasul cade "ca un cearcăn de zeu în fântână"
(vai, cotloanele leneșe, cotloanele desuete ale
elanului metaforic sucombat în fașă!).
pipăi aerul, amintindu-ți: într-o seară ai așteptat
veștile aurii ale privighetorii, docilitatea unei întâmplări
colțuroase ca un craniu de înger. prietenul
toarnă vin în pahare cu gesturi incandescente:
el vede tristețea animalului care trece
ca o umbră prin inima ta încrezătoare.
lucrurile dau năvală -pete strălucitoare-
în viața uitată ca un prosop pe un pântec de femeie.
și iată: înveți să mergi liniștit pe o stradă
încărcată de soare. la capătul ei
sunt sunetele acelea ciudate care te recompun.