Părăsesc malul de răsărit unde locuiesc cei vii
Așezat pe un bac mic și gol
Traversez Nilul cu lenta sa curgere
Pășesc pe malul de-apus unde morții se odihnesc
Nici un cerșetor pe-aici
Nici un bișnițar care să te sâcâie
în apropiere drumul de țară abandonat
Bărbați și femei în rugăciune cu un rozariu în mână
Un vânt cald suflă de nicăieri și de pretutindeni La curba drumului de evitat eternele surpări
de teren Un bătrân tren de marfă se târăște abia Sub greutatea resturilor trestiei de zahăr
Pe drum gata să se prăbușească doi coloși de piatră Soarele binefăcător al dimineții îi scaldă
Gemetele planșetele slăbesc Aceste ființe diforme abia ținându-se în picioare
Ajungem în câteva clipe în satul Kurna
într-un munte cu vegetație săracă
Gropi săpate pentru îngropăciunea morților
Valea de culoare brună se-ntunecă se-nfundă, se răsucește...




Umbra lui Ulise; Editura Mesagerul; Cluj-Napoca; 1997.

Traducere, prefață și note de Ion Cristofor.