Deși nu ești frumoasă cum este piciorul meu
pe care-l țin întins sub zborul
păsării verișoare cu ceea ce sunt;
deși miros ca și cum aș fi iubit,
deși îmi bat în timpane prietenii imaginari,
deși viața mi s-a dus dracului,
deși locuiesc pe suprafața unui ou
deși fără tine nu mai pot a trăi de fel
deși cad cum cade lumiina,
deși sânt apt pentru tine,
de ea...
Fâlf, pasărea zboară
deși, fâlf, pasărea zboară...
Rugați-vă de mine să răsar,
fâlf, rugați-vă de iarbă să fie verde.
Fâlf, fâlf,
ce aer, Doamne!...