agonia
deutsch

v3
 

agonia.net | Richtlinien | Mission Kontakt | Konto erstellen
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Weitere Texte dieses Autors


Übersetzung dieses Textes
0

 Kommentare der Mitglieder


print e-mail
Leser: 12917 .



Ce înseamnă a fi distins?
persönlich [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
von [Friedrich_Nietzsche ]

2006-10-21  | [Text in der Originalsprache: romana]    |  Veröffentlicht von serban georgescu




Ce înseamnă a fi distins?

- Îngrijire în toate aspectele exterioare, în măsura în care acest aspect îngrijit delimitează, ține la distanță, evită confundarea lucrurilor între ele.

- Aer frivol în limbaj, vestimentație, comportare prin care rezistența stoică și stăpânirea de sine se apără de orice curiozitate indiscretă

- Gestul lent, dar și privirea lentă. Nu există pe lume prea multe lucrurui valoroase: iar când apar trag ca de la sine spre omul de valoare. Suntem greoi în a admira

- Suportarea sărăciei și a lipsurilor, precum și a bolii

- Evitarea micilor onoruri și neîncrederea în cei care laudă cu ușurință: căci cel care laudă consideră că se pricepe la ceea ce laudă: dar a pricepe – Balzac, acest ambițios tipic, ne-a dezvăluit-o – comprendre c’est egaler

- Îndoială profundă în privința capacității de comunicare a inimii; singurătatea nu ca elecție, ci ca un dat

- Convingerea că îndatoriri avem numai față de cei de o seamă cu noi, față de ceilalți ne putem comporta după bunul nostru plac: că speranță în dreptate nu putem avea decât inter pares (din păcate încă multă vreme a nu se conta pe ea)

- Ironia față de cei „dotați”, credința în aristocrația ereditară, inclusiv în materie de moravuri

- A simți mereu că tu ești cel ce are de împărțit onoruri: și asta în timp ce nu se găsește frecvent cineva care să te poată onora

- Mereu în travesti: cu cât omul este de soi mai ales, cu atât are mai multă nevoie de incognito. Dumnezeu, dacă ar exista, ar trebui, fie și numai din motive de decență, să se arate în lume doar sub înfățișarea de om

- Aptitudinea răgazului, a convingerii necondiționate că nici o meserie, indiferent de ce fel, nu dezonorează, dar cu siguranță degradează. Nu „hărnicie” în sensul burghez, oricât de mult am cinsti-o și am ști să o valorificăm, și nici în sensul acelor artiști care cotcodăcesc cu nesaț ca găinile, cotcodăcesc și fac ouă și iarăși cotcodăcesc

- Ocrotim artiștii, poeții și pe oricine este maestru într-un domeniu oarecare: dar numai ca ființe de valoare superioară celor care sunt doar „în stare” să facă ceva, celor care sunt doar oameni „productivi”: să nu ne confundăm pe noi cu ei

- Gustul pentru forme; luarea sub protecție a tot ce este ceremonial; convingerea că politețea este una din marile virtuți; suspiciunea față de orice fel de a se lăsa în voia lucrurilor, inclusiv libertatea presei și de gândire, pentru că sub domnia lor spiritul devine comod și bădărănos și își întinde oasele

- Interesul pentru femei ca înclinare spre un mod de a fi poate mai modest, dar mai fin și mai degajat. Ce noroc să dai de ființe care n-au în cap altceva decât dansuri și nebunii și găteli! Ele au fost încântarea tuturor sufletelor masculine profunde, foarte tensionate, a căror viață este încărcată de mari responsabilități

- Admirația pentru nobilime și preoțime pentru că mențin vie, cel puțin pe plan simbolic, dar de fapt și în mod real, credința în diversitatea valorilor umane, chiar și atunci când se referă la evaluarea trecutului

- Capacitatea de a tăcea: dar despre asta nici un cuvânt în fața unor auditori

- Suportarea unor dușmănii îndelungate: lipsa spiritului întotdeauna conciliant

- Sila de demagogie, de „iluminism”, de „tihna confortabilă”, de familiaritatea vulgară

- Colecționarea de obiecte prețioase, necesități ale unui suflet ales și selectiv; a nu dori să stăpânești lucruri în comun. Cărțile TALE, peisajele TALE.

- Ne împotrivim experiențelor, rele sau bune, și nu ne grăbim să generalizăm. Cazul unic: cât de ironici suntem fașă de cazul unic, atunci când are prostul gust de a se da drept regulă generală!

- Ne place ceea ce este naiv, ne plac naivii, dar numai în calitate de spectatori și ființe superioare; îl considerăm pe Faust tot atât de naiv ca și Gretchen a sa

- Nu prețuim decât puțin pe cei buni, animale de turmă: știm că și la cei mai răi, mai scelerați, mai duri oameni se găsește adesea ascunsă o picătură neprețuită din aurul bunătății care depășește orice banală cumsecădenie a sufletelor bune ca laptele

- Nu considerăm că un om de felul nostru trebuie respins din cauza viciilor sau a prostiilor sale. Știm că suntem greu de înțeles și că avem toate motivele să ne acordăm prim-planuri.






(Extras din volumul „Aforisme” Editura Humanitas, București 2001; traducere de Amelia Pavel după volumul „Werke in drei Benden – Dritter Band”, Carl Hanser Verlag, Munchen, 1966)


.  | Index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst poezii
poezii
poezii  Suche  Agonia.Net  

Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net

E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!