|
Biographie Parnia Lavinia Alexandra
BASMARGHIOLII
- Ați trecut granița?
- Da!
- Pasmarghiol și Pasmarghioala ... Comunicați urgent ce-ați găsit în teritoriu și interceptați-le convorbirile telefonice!
- Bzzz, Cjjj ... țțțț ... Hrrrr ... OK!
- Zbzzzz ... brrrr ... Crrrr ... țrrrr ... OK!
... De îndată ce trecură granița și cei doi spioni, niște români pârliți plecați de mult de-acasă și îmbogățiți peste noapte prin „cele” țări străine, nu mai pricepeau nimic.
Începură să urmărească îndeaproape activitatea „fraților” lor românași tot sperând să găsească ceva care să-i împiedice pe aceștia din urmă să intre în „UE”! ...
Spionii erau perplecși.
Comisia externă primea detalii din cele mai stranii ...
- Tot poporul pare militarizat. Nimic nu mai e cum am lăsat până să plecăm din țară ... Au un soi de pantaloni albaștri și tunici, decolorați de atâta purtat. Unii sunt tare jerpeliți săracii ... umblă cu pantalonii zdrențuiți, rupți, aproape de locuri rușinoase ... Poate că munca lor e atât de grea încât li se rup hainele în așa hal ... și hainele astea albastre ca niște uniforme le poartă toți și femeile și bărbații și tinerii și copiii de la vreo doi ani în sus!
- Cei din comisie se înnegurară repetând îngroziți și copiii? Da! Ca în bancul cu bunica: toată lumea! Chiar și copiii cei mai mici.
Onoraților consilieri li se făcu pielea găinii ...
- Interceptați-le convorbirile telefonice!
Pasmarghiol și Pasmarghioala, cei doi spioni care au speriat „UE”-ul răspunseră. Nu înțelegem, vorbesc o limba străină, mult diferită de cea pe care o știam și ce e mai rău, nu e tradusă nicăieri, de nici un dicționar. Probabil că vorbesc codificat („nașpa”, „marfă” „canci”, „vax” și alte asemenea) dar n-am priceput la ce se referă.
Dintre ei în fiecare județ vorbesc vreo câțiva la telefon. Credem că ăștia sunt capii, adică șefii lor că au case mari, mai ceva ca ale noastre și mașini de lux ultimul răcnet.
Comisia externă întrebă: Și ceilalți? Ceilalți aproape că nu vorbesc de loc una două cei auzi: „n-am credit ... am minute”. Nu pricepem nimic! Sunt dați naibii. Își dau „BIP” ziua și noaptea, tot timpul.
Dar ce înseamnă „bipul” întrebară curioși bărbații importanți din comisia externă.
„Bipul” ziseră Pasmarghiol și Pasmarghioala auzind din întâmplare cântecul formației O-ZONE înseamnă că sunt voinici! Îl ascultă toți cu căști la urechi sau fără parcă ar fi imnul lor. Îl cântă tot timpul ... și imnul lor e așa:
„Îți dau bip și sunt voinic
Dar să știi nu-ți ce nimic
Dacă vrei ...
(Vino, vino) să mă iei ...”
cam așa ceva ...
*
Comisia externă era din ce în ce mai îngrozită. Li se făcu frică de-a binelea.
Pe cine or fi chemând să vină să-i ia de-și spun unul altuia: Îți dau BIP și sunt voinic? ...
Extraordinar. Or fi oare extratereeștrii? le bâzâii în creier un gând rebel ...
Președintele comisiei întreabă dar ce mănâncă?
Pasmarghiol și Pasmarghioala răspunseră spășiți: nu par să mănânce! și toți sunt trași la față ... Păi ziseră nedumeriți ... magazinele sunt pline de alimente dar nu intră în ele decât din când în când câte un rătăcit ... și doar în două zile pe lună, golesc magazinele cumpărând coșuri întregi cu mâncare ... În restul timpului mănâncă niște ... nu mai știm cum le spune ... niște găuri mari cu margine subțire de cocă și zic tot timpul că-și ung mațele să nu ruginească ... și folosesc niște cutii cu vaselină ce-i zice Rama. Dar pe vremea noastră rama era ceva ce se punea pe pereți cu o poză, ca tablou.
„RAMA” Gândi un înțelept din comisia externă ăsta parcă era un zeu ... și stăpânit de acest gând și nefiind împăcat cu ideile ce-i veniră mai devreme în minte, cu extratereștrii întrebă: Se uită-n sus?
- Pasmarghiolii răspunseră aproape în cor: merg mai tot timpul cu capul în pământ de parcă ar fi pierdut ceva. Dar la răstimpuri când au câte-o problemă câte-un necaz se uită în sus și fac niște semne ciudate cu mâna, dar nu știm ce înseamnă, parcă și-ar măsura trunchiul. Și cei mai mulți umblă cu niște paie aprinse în gură și scot fum și-și zic: să nu se strice ... iar copiii cântă chiar și pe străzi cu niște capace la urechi: „Mi-e foame de bani, mie foame de bani ... bani ... bani ... baniiii!” Și fac niște gesturi tare ciudate ... ca un ritual.
Comisia externă era mai mult decât îngrozită ...
Înțelepții repetau: Să-și ungă mațele, să nu ruginească ... Or fi vreo specie nouă, vreo încrucișare de extratereștri ... „își măsoară trunchiul” Or fi vrând să vadă dacă au standardele cerute? Dar să mănânce bani???
Urmăriți-le copiii. Cei proști, cei deștepți, cretini, nebuni, toți!!!
Pasmarghiol și Pasmarghioala erau într-o mare dilemă. Căutară întâi copii cu probleme. Și aflară: Autiștii conform noilor descoperiri din străinătate erau de fapt considerați genii. Învățau extrem de repede ceea ce-i interesa.
Nebunii, ciudați din cale afară făceau înmulțiri cu jdemii de cifre fără nici un calculator. Scoteau radicali, puteri, și alte chestii dintr-astea ... matematicești, și până și medicii erau îngroziți de genialitatea lor. Dacă vedeau lucruri „nevăzute” acestea existau cu adevărat și nebunii erau de fapt „paranormali”.
Le spuseră celor din comisia externă ... iar aceștia rămăseseră, pur și simplu fără grai ...
- Am înțeles! Urmăriți-le copiii supradotați. Cei cu premii internaționale la olimpiade și alte concursuri. Vedeți cu cine și ce vorbesc, învățați-le limba.
Pasmarghiolii făcură ce fuseseră sfătuiți că doar de-aia luau un sac de bani.
Raport
Către comisia externă „UE”.
Cei care câștigă la olimpiade și concursuri internaționale, care pleacă cu burse în străinătate sunt cei mai slab pregătiți dintre ei. Își zic unul altuia „Băi retardatule ”! Băi cretinule! Băi handicapatule! Băi blegule!
Comisia externă concluzionă după o muțenie de nedescris!
Auziți, celor cărora le dau voie să iasă din țară sunt cei mai proști!
Vă dați seama, pe ceilalți îi protejează. Nu-i scot în afară! În comisia externă era rumoare generală ...
Pasmarghiolii înfrigurați mai scriseră alt raport către comisia externă „UE”.
Învață toată viața, scriu de la un an și sunt la facultăți până mor. Cei mai mulți plătesc bani grei ca să învețe, se împrumută în bănci cu dobânzi mari.
Comisia externă surprinsă peste măsură întrebă: Și după ce termină lucrează ca specialiști, nu?
Pasmarghiolii răspunseră și ei la fel de nedumeriți. Nu, fac altă facultate și alta. Până mor. Și doar câțiva ajung specialiști dar nu la ei ci la noi.
Comisia externă conchise după dezbateri îndelungate. Vă dați seama cât sunt de pregătiți? În comisia europeană era rumoare generală ... Dar Pasmarghiolii veniră cu altă concluzie și mai și ... Puștimea de liceu e așa dotată încât sparge codurile „NATO”!
- Ați auzit?
- Dar care sunt cei mai deștepți?
- Credem că cei de vreo doi ani!
- Cum??? Păi părinții le spun „Deșteptul lui tata, deștept ...! Sau deșteapta mamei, deșteaptă ...!”
- Și ce fac? de le zic părinții așa?
Pasmarghiol spune repezit! Am văzut noi la o grădiniță ... vreo câțiva aruncau mobile pe geam și ziceau:
- Mamă, ce deștept sunt!
- Ba eu sunt și mai deștept, Ba eu! Ba eu! Și pe urmă se luau la trântă ca maimuțele!
Și apoi? reluară cei din comisia externă ...
Apoi după ce s-au săturat de tras de păr, de păruială și trântă își iau telefoanele de afară.
- Șiii? întrebară înțelepții din comisie, din ce în ce mai curioși ...
Și, le bagă așa cum sunt în gură. Apoi vin educatoarele și-i ceartă că se murdăresc, nu că mănâncă ... telefoane
Interzisă complet comisia externă concluzionă: O fi vreo nouă descoperire.
- Verificați-le transporturile, navele, aeriene, rutiere, feroviare ... tot.
Pasmarghiolii trimiseră raport, din nou comisiei externe. Avioanele cele mai bune se prăbușesc. Trenurile cele mai performante deraiază, mașinile super se ciocnesc, vapoarele cele mai bune se scufundă ... Nu pricepem nimic!
- Credem că și-au schimbat sistemul de valori ca să ne inducă în eroare ...
Aerul la ei e deosebit. Când alburiu, când cenușiu, când vinețiu ...
Comisia externă „UE”
- Au capul mare?
- Pasmarghiolii răspunseră aproape în cor:
- Da, și în parlament, în birouri, ghișee, facultăți, școli, grădinițe și acasă toți își țin capul într-o mână, sau cel mai adesea în ambele, de greu ce le e.
- Verificați sistemul de încălzire, apă ... gaze ...
- Pasmarghiol și Pasmarghioala răspunseră:
Nu consumă mai nimic. Apă, nici n-ai zice că se spală. Credem că doar se șterg, să nu ruginească!
- Să nu ruginească?
- Da! Vorbeau ieri pe stradă două fetițe ce-și ziceau ca la desene Cip și Dale și-și arătau una alteia mâinile ... „Ce-ți arăți buloanele”.
- Gazele sunt doar pentru musafiri, de gătit, mai puțin ...!
- Spitalele gem de bolnavi, dar bolile lor trec ușor cu aspirine și antinevralgice ...
- De ce se îmbolnăvesc mai des întrebă comisia „UE”?
- De cap răspunseră Pasmarghiolii ...
- Probabil de deștepți ce sunt li se încurcă fișele sau fac vreun scurtcircuit.
De bani ce ne puteți spune?
- Credem că au o valoare inversă decât la noi. Cei cu cifrele mari, cu multe zerouri au valori foarte mici!
- Cum, că parcă nu era așa!
- Păi cei cu bani foarte puțini nu se plâng, și-și plătesc și la timp datoriile, pe când cei cu salarii mari sunt mai tot timpul datori ...
- Dar patronii, directorii despre ei ce ne spuneți ...?
- Cum spuneam sistemul lor de valori este invers decât al nostru: repetenții, corijenții, cei mai slabi pregătiți dintre ei ajung de regulă în posturi de conducere: patroni, directori ... ceilalți duc tot greul, au 5 - 6 joburi și abia au timp să mai respire, și să-și mai adune copiii de pe drumuri.
- Hotărât lucru conchise comisia externă, ăștia chiar au protecție.
Să-i primim mai repede în UE că de-și dau seama cât sunt de grozavi vecinii, prietenii și cunoscuții lor, ni-i iau din fața ochilor ca la alba-neagra și nu-i mai vedem în veci ...!
Pasmarghiol = Șarlatan
Basmarghiol = Foarte isteț, șiret, deștept
(vezi, B.P. Hașdeu)
|
Empfohlene Texte
