| = Un jurnal care promite, dacă începe cu rodiile - fructe cu numersus clausus | Dragoș Vișan [11.Mar.10 23:05] |
| Apropo, și eu am rodiu în grădină la Constanța. Mi-a făcut anul trecut vreo doisprezece. Au luat și vecinii. Caută lumina fructele. Și crește ca nebunul. Fructele nu cresc prea mari. Dar au tot numărul lor fix de boabe. Atit. | |
| = re Dragos Visan - super! | Anni- Lorei Mainka [11.Mar.10 23:52] |
| fructul absolut - nu te lasa sa alegi ai un numar si basta! sper ca vom avea o recolta bogata - metaforic vorbind | |
| = Despre o poetică a Rahovei în jurnalul tău | Dragoș Vișan [12.Mar.10 18:46] |
| Nu am trecut și pe la Grivița Plevnei, Vidin în trecerile prin Bulgaria. Dar totuși mi-am dat seama că Rahova și partea aceea a Bucureștiului sunt Balcanii în miniatură. Tu, prin acest jurnal ne introduci în lumea densă a Isarlâcului. Bulgarii i-au cam mătrășit de la ei pe turci - obligați să se haiducească prin Rodopi încă de-acum un secol - tocmai pentru că le-am dat noi nas să facă asta. Ei au introdus numerus clausus pentru turci în tot secolul XX. Grecii pentru armîni. Sîrbii pentru cei din Valea Timocului și Voivodina. Ucrainienii pentru moldovenii noștri din Basarabia. Ungurii de mult pentru alții și alții. Numai la noi există deschiderea sufletească a Rahovei. Mie acest toponim îmi amintește de soare, plajă, vorbă caragialiană. Nu de istorie. | |
| = nu poti sa crezi ce mare-mi e BUCURIA | Anni- Lorei Mainka [12.Mar.10 20:10] |
| buna seara musafire, ratacit prin rudeniile de gradul doi in Rahova aceea - evident ca nu de istorie , in nici un caz, vorbesc si eu - e vorba de un colt de Bucuresti in anii 60 pina prin 80, cind au avut superba idee sa imi interzica sa mai locuiesc acolo, dar asta e alta poveste.... uite, mi-ai facut o bucurie cu intimplarea din copilaria ta, si eu am avut una, dar nu am gasit drumul spre Rahova, ca m-a pescuit o doamna care nu avea copii si m-a pastrat vreo citeva zile - m-a rasfatat , a fost tare amabila cu mine, dar au prins-o si iar am luat drumul Rahovei.... apoi: am o intrebare.....daca nu-i cu suparare.....as dori sa pun intr-un capitol cu numele fiecaruia amintirile voastre despre Rahova, daca doresti , spune-mi.....scrii atit de frumos si de fin!° | |
| = news !!!! in com anterior DRAGOS VISAN | Anni- Lorei Mainka [12.Mar.10 20:11] |
| am uitat cum e pe aici , unde ce trebuie scris ca sa citeasca celalalt | |
| = Despre Cornel și Mimy Coculeanu de lîngă Piața Rahovei | Dragoș Vișan [13.Mar.10 08:26] |
| Sigur, se-acceptă. Alte amintiri nu mai am despre Rahova. Sper să iasă o carte bine documentată, veselă, dramatică, cum vrei tu. Pe placul cititorilor este. Cu siguranță. Vărul de gradul unu al mamei mele, Coculeanu Cornel, soțul lui Mimy, a locuit mai puțin de trei sute de metri de Piața Rahovei. Era foarte tare în șah, jucînd la concursul național. Cînd venise pe la Tulcea m-a lăudat că i-am ținut piept într-o partidă, luînd chiar avantaj, de-am fost făcut mat abia pe la mutarea a patruzeci și cincea (mi-am notat partida, cred c-o mai am într-o agendă). După aceea am aflat că a murit, chiar prin 1989-1990. Nenea Cornel a fost inginer-șef la Semănătoarea. Avea o față de boier. Era originar din Pitești și comuna argeșeană Cocu, exact ca maică-mea. Tanti Mimy era o adevărată doamnă. Cînd a aflat că nenea Cornel o înșeală cu o femeie, i-a spus maică-mii la Tulcea. Deși era supărată, era foarte jovială, ne făcea să rîdem. Avem și o amintire, o glumă memorabilă. Mama ne obliga să mîncăm și ciorbe prea fierbinți. Iar tanti Mimy (Maria Coculeanu) mi-a zis: "Fuflă, mamă, fuflă!", astfel încît maică-mea s-a dezobișnuit să ne mai grăbească la masă. I-a mai servit și proverbul: Dacă te-ai fript odată, sufli și-n iaurt. Îl lăuda pe tata, pentru că era la fel de diplomat, discret și cu simțul umorului, nu ca soțul ei, care era cam taciturn, dar cinstit și bun. Tanti Mimy semăna extraordinar cu Edith Piaf. Aceeași înălțime, voce de fumătoare, jovialitate. A fost farmacistă-șefă, cu facultate, și după pensionare, acolo în Rahovei, la o farmacie particulară prin anii '90. A vrut ca fiica ei, Irina, să facă pian la Conservator. Aveau o pianină splendidă. Am ascultat-o pe Irina cîntînd Sonata lunii de Beethoven. Doamna Mimy Coculeanu făcea mai multe feluri de mîncare, dar în castroane mici. Putea să facă trei feluri deodată. Biblioteca lor era uriașă. Cu lucrări tehnice, de inginerie, cu tratate de medicină, cu romane, volume de poezii, etc. Nu știu ce s-a ales de ele, cine le-a luat... A doua și a treia oară le-am vizitat pe Mimy și Irina cînd am dat de două ori la Drept, fără să reușesc, la sfîrșitul verilor din 1994 și 1995. Irina, care avusese o primă tinerețe prea aventurosă, se cam îmbolnăvise de cap, nu muncea. O certa aspru pe maică-sa văduvă, care muncea și pentru Silvia, nepoțica zglobie. După ce a murit tanti Mimy, Irina cu fiica ei Silvia au plecat în Olanda sau Belgia, unde se căsătorise bine. | |
| = re Dragos Visan - cu respect | Anni- Lorei Mainka [13.Mar.10 12:20] |
| imi pare bine ca ma ajuti la "cules de rodii" , ca ma trezesti din amorteala simbetelor ce stau pe linga mine si eu pe linga ele ca rufele nestoarse pe fringhie....si apropos - merci de capitol care se va mindri sper ca a ajuns acolo printre amintirile unei calatoare de tramvaie si autobuze prin lume | |
| = Vrem calup, vrem calup! | Dragoș Vișan [13.Mar.10 13:38] |
| Nu ezita să ne oferi cîte un calup din ceea ce scrii acum. Succes deosebit! Urcuș bun duhovnicesc! | |
| = rodiile s-au cam udat! | Anni- Lorei Mainka [13.Mar.10 17:08] |
| a plouat mult in ultima vreme, la capul strazii haul devine din ce in ce mai mare, a inghitit acum un an cea mai veche arhiva a Germaniei si acum se vede ca mai are pofta de vreun blocsor doua, noi stam in singurul supravietuit in razboi, ne-am ascuns printre niste grosolanii de mintuiala ....si uite asa rodiile au ramas nerecoltate si sunt cam ude, cam fara cratime, inceputuri de carare....dar iti ofer draga dl. Dragos Visan inca o pastila....mai am vreo doua, astept vacanta de Pasti sa ni se lumineze noptile... | |
| = foarte... | Lesenciuc Teodor [27.Mar.10 19:19] |
| spumos, incerc sa decid daca e sau nu proza, sa vedem urmatoarele. | |
| = sa speram - Toader L | Anni- Lorei Mainka [28.Mar.10 04:40] |
| am trecut de acest inceput - Rahova e mai mult decit "Marean al nostru"....serialul este o delta umana....sper sa ai vremea calatoriei | |